Lucrul în echipă

De multe ori la şcoală ni se cer proiecte, portofolii pe care să le realizăm în echipă.
Astfel că, pe lângă dificultatea lucrării, trebuie rezolvate şi problemele de relaţionare care pot să apară în cadrul grupului. Lucrul în echipă trebuie să fie o permanentă armonizare între interesul propriu şi interesul de grup.

Este deci de la sine înţeles că, pentru a avea succes, este foarte important ca relaţia între membrii echipei să fie una bună, pentru că ei trebuie să comunice şi să interacţioneze eficient. Pentru a forma o echipă primul pas ar fi să vă uniţi, să formaţi un grup, apoi colaborând unii cu ceilalţi începeţi să progresaţi iar după câtva timp uşor, uşor vă veţi da seama că de fapt lucraţi împreună, iar asta înseamnă victorie.

Cum să alegem membrii echipei?
Pentru a forma o echipă mai întâi trebuie să-ţi alegi colegii:
Nu este necesar să-i alegi pe prietenii tăi cei mai buni. Încearcă să îi alegi pe cei care lucrează, care îşi dau interesul şi sunt atenţi la toate detaliile. Contează ca ei să fie harnici, să vă ajutaţi între voi, să comunicaţi şi să vă ascultaţi unii pe ceilalţi. Luând lucrurile în serios şi cu calm veţi reuşi să elaboraţi lucrarea. Evită-i pe certăreţi, pe cei încăpăţânaţi şi lipsiţi de tact, oricat de buni şi talentaţi ar fi.

După ce s-a format grupul, trebuie să faceţi o întâlnire preliminară, unde toţi să fie prezenţi, deoarece acum se discută tema lucrării şi se va stabili pentru fiecare ce va avea de făcut.
Vor fi discutate câteva reguli pe care toţi membrii trebuie să le respecte:
• stabilirea locului unde se va elabora proiectul,
• frecvenţa întâlnirilor (în fiecare zi, de două ori pe săptămână, etc.),
• alegerea unui coordonator (cel care va lua deciziile), etc.

Apoi se determină sarcina de lucru a fiecărui membru al echipei.
O mare importanţă o are planificarea timpului pe care îl aveţi la dispoziţie până la prezentarea lucrării. Este bine să vă propuneţi câteva etape, de exemplu:
• În prima săptămână: căutarea de informaţii;
• În săptămâna a doua şi a treia: fiecare îşi realizează sarcinile ce i-au revenit;
• În săptămâna a patra: analiza contribuţiilor individuale;
• În săptămâna a cincea: discuţii pentru redactarea proiectului;
• În săptămâna a şasea: analizarea şi corectarea textului. Concluzii despre proiect;
• În săptămâna a şaptea: prezentarea proiectului.
Acest calendar îi ajută pe membrii grupului să observe dacă au urmărit şi dacă au dezvoltat toţi paşii pentru a finaliza lucrarea la timp.
Întâlnirile frecvente ale membrilor permit verificarea lor, dacă toţi membrii echipei lucrează şi dacă respecta termenul. Echipa va funcţiona bine atunci când toţi membrii se implică în elaborarea proiectului. Fiecare trebuie să contribuie cu ceva.
Este esenţial ca toţi cei care participă la aceste discuţii să îşi exprime punctul lor de vedere. Într-un grup trebuie să fii politicos, acceptând şi ideile celorlalţi colegi, dar asta nu înseamnă că ar trebui să renunţi la propriile tale idei, ci înseamnă doar să fii înţelegător, cooperant.
Fiecare membru ar trebui să evite conflictele cu ceilalţi în timp ce se lucrează la proiect pentru a menţine un ambient favorabil.

Ne amintim cu plăcere de echipa noastră din gimnaziu, de la Şcoala Mitocu Dragomirnei. Cînd era vorba de lucrări în grup, locul ideal pentru elaborarea proiectului era la mine acasă, deoarece aveam tot spaţiul necesar liber la dispoziţia noastră. Este foarte important ca locul elaborării proiectului să fie liniştit, calm pentru ca membrii echipei să se concentreze.
Întâlnirile noastre erau aproape zilnice, după ore, deoarece ne plăcea foarte mult să stăm de vorbă unii cu alţii şi să discutăm subiecte importante.
Îmi aduc aminte cât de nerăbdătoare eram să ne întâlnim, să facem experienţe şi să ascultăm ideile celorlalţi.

Echipa noastră nu a avut niciodată un coordonator stabil, discutam şi ne convingeam unii pe alţii până ce toţi eram de comun acord. Echipa noastră a fost mereu aceeaşi din clasa a V-a până într-a VIII-a, au fost şi mici discuţii între noi dar care se aplanau repede. Până şi rezolvarea variantelor de examen naţional tot în grup le făceam, ne placea ambientul ce se forma intre noi. Nici unul din noi nu este la fel de inteligent precum noi toţi împreună! Mult succes în proiectele pe care le veţi realiza!

Aiftodoaie Larisa
Ţetel Ciprian

Sfârşit de toamnă

	Toamna În rezerva de cerneală Cu mult sârg am adunat Multe vorbe despre toamnă Şi aici le-am aşezat. Am trecut pe sub copacii Care-şi poartă bucuroşi A lor mantie măiastră Pe buştenii scorburoşi. Toamna a aşternut iară Covorul multicolor Presurând bucăţi de aur Pe-al pământului ogor. A pus frunză lângă frunză Şi tulpini lângă tulpini Decorând cu frunze multe Prin parcuri, păduri, grădini Iacoban Samuel, clasa a VIII-a B
	Un nou peisaj Toamna iarăşi a venit, Frunzele le-a-ngălbenit, Păsărelele-au fugit, Vântul rece le-a gonit. Frigul dacă a sosit De brumă s-a însoţit. Ei soarele l-au fugărit Aerul s-a răcorit Grădini, păduri s-au pustiit Şi un nou peisaj s-a făurit. Franciuc Tiberiu, clasa a VIII-a B
	Toamna A venit un anotimp Astăzi dimineaţă-n zori. Am văzut trecând în zbor Multe cârduri de cocori. Dar noi mai avem de lucru Căci avem de dus acasa Holdele de pe ogor Adunate cu mult spor. Vântul rece ne şopteşte Murmurând încetişor: Toamna repede se duce, Vine iarna repejor! Burda Cristina, clasa a IX-a

Fotografii realizate de: Bardan Petru, Asofronie Emima - clasa a VII-a A,
Saghin Diego - clasa a VII-a B.

Poezii despre apă

Apa Apa este un izvor Ce dă viaţă tuturor. De la mic şi pân’ la mare Toate au nevoie mare Şi de apă şi de soare. H²O este formula care Dimineaţa dă răcoare. Pe pământ ea se aşează Rouă până spre amiază. Orice plantă cât de mică, Ca să ajungă frumuşică, O primeşte orice-ar fi Dimineaţa-n zori de zi. Chiar şi noi, de dimineaţă, Ne spălăm cu ea pe faţă. Iar apoi în ceai, la masă Şi în supă, la amiază. Deci să ştie fiecare, Fără apă - viaţă n-are. Deci e bine s-o păstrăm, Curată să o avem. Căci dacă o murdărim Cu toţii o să murim! Burda Cristi

	Apa în natură Peste tot pe unde priveşti Numai apă întâlneşti. E lichid – atunci când plouă Sau când dimineaţa-i rouă. Sub formă de gaz o avem În aerul pe care-l respirăm. Iar când ninge şi-i Crăciun, E solidă, drept vă spun! În orice stare de agregare Apa n-are asemănare. Bardan Diana, clasa a VIII-a B Apa – un lichid vital Apa este necesară Pentru orice vietate. Că din zori şi până-n seară O-ntâlnim. Ce, n-am dreptate? Orice floare are apă Că de nu, se ofileşte. Şi mieluţul se adapă, Zbiară şi îţi mulţumeşte. Iar bucatele alese De la mese copioase Sunt gătite tot cu apă Că de nu, nu sunt gustoase. Şi aşa, iubitul meu, Apele ne sunt vitale. Să luptăm cu poluarea Şi eu, dar şi dumneatale! Franciuc Sergiu-Daniel, clasa a VI-a B

Tablouri de toamnă

Culorile senine ale toamnei
Toamna cu covorul ei de frunze multicolore le-a sugerat elevilor de la Şcoala Mitocu Dragomirnei să devină creatori de imagini colorate mai ales că aveau din belşug toate materialele necesare (land art).

Opriş Constantin, Pandil Ilie, Pânzaru Vasile - clasa a VII-a B	Băişan Lucian, Rusu Iacov - clasa a VI-a A	Iacoban Bianca, Gula Ionela, Hrişcă Lenuţa - clasa a VI-a A	Bardan Gheorghiţă, Cazac Ciprian, Rusu Petru - clasa a VI-a A

Daniş Vasile, Ţicu Tiberiu - clasa a VI-a B	Pentiuc Silvica, Şfabu Iulia - clasa a VI-a B	Franciuc Fibia, Luţ Cosmin, Franciuc Fineas - clasa a VI-a B	Breazu Alin - clasa a VI-a B
Cojocariu Ştefan, Jureschi Andrei, Franciuc Sergiu, Filip Samuel - clasa a VI-a B	Franciuc Corneliu, Borza Paul - clasa a VI-a B	Daniş Maria, Burda Larisa, Răscol Georgeta, Havriştiuc Otilia, Iacoban Damaris - clasa a VI-a B	Fotografiile au fost realizate de Cozorici Andrei - clasa a VI-a B, Bilauca Dorel şi Iacoban Samuel - clasa a VIII-a B.

Rusu Iacov - clasa a VI-a B	Trifo Marius - clasa a VI-a C	Palie Răzvan - clasa a VI-a C	Palie Răzvan şi Trifo Marius - clasa a VI-a C
Ungureanu Ciprian, Nichitean Alexandru, Bichiu Andrei, Daniş Gheorghe - clasa a VI-a C	Palie Răzvan, Trifo Marius - clasa a VI-a C	Franciuc Ciprian, Antoci Florin - clasa a VI-a C	Chetrariu Andrei, Saghin Florin, Burac Robert - clasa a VI-a C
Sfichi Patricia, Breabăn Daniela, Teofan Gabriel, Antoci Gabriel - clasa a VI-a C	Girigan Mădălina, Covaliu Marina - clasa a VI-a C	Anton Lucian - clasa a VI-a C	Chindriş Simona, Rascol Crina - clasa a VI-a C

Ungureanu Loredana, Haliţchi Anamaria, Ermolae Anişoara, Caziuc Roxana - clasa a VII-a B	Puşcuţă Teodor- clasa a VII-a B	Corduneanu Andreea, Clim Ioana, Magdici Andreea, Havriştiuc Anca, Naşcu Mihaela - clasa a VIII-a A	Daniş Vasile, Ţicu Tiberiu - clasa a VI-a B
Cojocariu Ştefan, Franciuc Sergiu - clasa a VI-a B	Daniş Maria, Pentiuc Silvia, Havriştiuc Otilia - clasa a VI-a B	Franciuc Fibia - clasa a VI-a B	Franciuc Corneliu, Jureschi Andrei, Filip Samuel - clasa a VI-a B

Barza neagră din pădurea Dragomirnei

În pădurea de la Dragomirna, în zona Schitului Sf. Apostoli Petru şi Pavel, într-un stejar bătrân îşi are cuibul una dintre cele mai rare păsări din zona noastră: barza neagră (Ciconia nigra).

În fiecare an, ea revine la cuibul ei unde îşi creşte numeroase generaţii de pui. Prin a doua jumătate a lunii mai, deja pot fi văzuţi puii ei proaspat eclozaţi.

Aceştia sunt acoperiţi de un puf alb şi în general sunt în număr de trei. La vederea unui “intrus” cum ar fi oamenii sau animalele care trec prin apropiere, ei se pitesc în cuib, iar mama lor stă la marginea cuibului ca un gardian care nu-şi ia deloc ochii de pe “intrus”.Odată cu trecerea timpului, micii puiuţi se maturizează. Pe la jumătatea lunii iulie, aceştia încă nu se descurcă bine cu zborul printre copaci, aşa că dacă cineva sau ceva se apropie de cuib, mama lor zboară, iar ei rămân ca nişte păzitori ai cuibului, care aşezaţi unul lângă altul la marginea cuibului, nu te scapă din ochi.

În acest stadiu al dezvoltării, puii au penajul complet, sunt puţin mai mici decât barza adultă şi au ciocul portocaliu, faţă de barza adultă care îl are roşu închis.

Deja pe la începutul lunii august maturizarea lor este completă, iar odată ce zăresc pe cineva, părăsesc cuibul la fel ca barza adultă.

Odată cu venirea toamnei, la fel ca barza albă (Ciconia ciconia), şi barza neagră migrează spre zone mai calde (Africa), împreună cu familia ei, urmând să revină anul următor singură pentru a creşte o altă generaţie de pui.

Text şi fotografii: Ailincăi Alexandru şi Ailincăi Sabina

Alte păsări din pădurile noastre:

• Botgrosul
• Ghionoaia sură

Natura în proverbe

MOTTO: "Proverbul: înţelepciunea bătrânilor şi tinereţea înţelepciunii."

Natura este un izvor imens de resurse materiale şi spirituale pentru om, acest lucru reflectându-se şi în proverbele, zicătorile, zicerile, cugetările culese, unele dintre ele având o mai largă arie de circulaţie.

Românul, pornind de la primul om în stat şi până la ultimul muritor este un adânc cugetător. Proverbe, zicători, zicale - toate compun o parte importantă din cultura noastră naţională şi sunt adevărate izvoare de înţelepciune din care putem să tragem învăţăminte.

Albina cea bună nu se aşează pe o floare vestejită.
Mielul blând suge la două oi.
Fiecare oaie îşi duce lâna ei.
Cu un copac nu faci pădure.
Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
Boul se leagă de coarne şi omul de limbă (de cuvânt).
Capra roade numai unde o legi.
Găina vecinului e întotdeauna mai grasă.
Din purcel se face porcul.
Nu vede pădurea din cauza copacilor.
Calul de dar nu se caută la dinţi.
Ce strici orzul pe gâşte când e iarba la genunchi?
Când gâştele păzesc stratul, puţin mai rămâne grădinarului.
Cine încalecă măgarul să-i sufere şi năravul.
Pădure fără uscături nicicum se poate găsi.
Nici pădure fără vreascuri, nici om fără cusur.
La copacul căzut, toţi aleargă să taie crengi.
Pisica răzgâiată nu prinde şoareci niciodată.
Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.
Trandafirul se scutură, dar ghimpele rămâne.
Cine vrea trandafiri, să vrea şi spini.
De te latră vreun câine, astupă-i gura cu pâine.
Pentru carnea lupului trebuie dinţi de câine.
Mărul frumos poate fi şi viermănos.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Pomul se cunoaşte după roade şi omul după fapte.
Cu cât mai adânc intri în pădure, cu atât de mai multe lemne dai.
Dacă pădurea n-ar da coadă securei, (pădurea) n-ar putea fi tăiată.

Proverbele selectate fac referire, în mod evident la importanţa plantelor şi a animalelor în viaţa oamenilor, mai exact a noastră, a românilor. Plantele şi animalele sunt fiinţe vii ca şi noi şi merită un “tratament” mai bun din partea noastră. Plantele, ca orice organisme vii suferă dacă sunt rănite, la fel şi animalele. Din această cauză se doreşte ca şi pe această cale, prin morala acestor cugetări enumerate mai sus, să se sensibilizeze opinia publica. Mulţumiri tuturor celor care au citit.

Onofrei Bianca