Primăvara aceasta, la mijlocul lunii mai, am avut surpriza să cunoaştem îndeaproape un fluture foarte frumos, uimitor prin coloritul lui şi impresionant prin mărimea lui. Fluturele ochi de păun de noapte numit ştiinţific Saturnia pyri, dacă nu ştiaţi, este cel mai mare fluture din Europa. Se numeşte astfel datorită desenelor de pe aripi în formă de ochi, asemănătoare cu cele ale penelor păunului.
Noi am observat patru exemplare, cel mai mare avea o anvergură a aripilor de 15 cm, iar cel mai mic de 12 cm. La început ni s-au părut identici dar am observat că antenele lor diferă şi am aflat că acesta este un criteriu de deosebire a celor două sexe. Femelele au antenele mai subţiri iar masculii mai late, în formă de pană.
Noi am găsit fluturii în grădini, pe crengile merilor dar aceşti fluturi pot fi întâlniţi şi în pădurile de foioase. Cineva a adus la şcoală un fluture într-un borcan şi deja depusese ouă, pe fundul borcanului erau peste 200 de ouă alb-argintii. I-am privit antenele pentru a verifica, deşi nu mai era cazul - era o femelă.
După ce i-am admirat, am dus fluturii în grădină şi i-am aşezat cu grijă pe ramurile copacilor. Ştim că nu trăiesc prea mult ca adulţi, cam o săptămână. Urmează ca larvele (omizile) să iasă din ouă şi să mănânce multe frunze din copaci, iar după maturizarea lor să-şi producă un cocon în care să se adăpostească şi să-şi continue dezvoltarea. Apoi fiecare se va transforma în fluture primăvara următoare. Acest mod de dezvoltare se numeşte metamorfoză completă şi se întâlneşte la majoritatea insectelor.
Există şi un fluture numit ochi de păun de zi (Inachis io). Este mai mic, măsoară cam 5 cm, este mai viu colorat şi zboară ziua. Anul acesta l-am remarcat încă de la jumătatea lunii aprilie.
Spre deosebire de fluturele ochi de păun de noapte, cel de zi îşi depune ouăle pe frunzele de urzici pe care larvele le mănâncă cu mare plăcere. O altă deosebire între cele două specii este că adulţii fluturelui ochi de păun de noapte nu se hrănesc în scurta lor viaţă (nici nu au trompă) pe când cei de zi se hrănesc cu nectar de la mai multe specii de plante ca narcise, toporaşi, păpădii, etc. Ei depun ouă de două-trei ori pe an, pot fi observaţi până toamna târziu, în octombrie, iar iarna pot hiberna ca adulţi în diferite adăposturi.
Am ataşat câteva fotografii realizate de Bilauca Bogdan din clasa a IX-a, pentru a vă arăta cât de frumoşi sunt aceşti fluturi.
Prisacaru Adriana,
clasa a VI-a.
