Scolile planteaza copaci în cadrul unui eveniment fenomen la nivel global! ȘCOALA GIMNAZIALĂ MITOCU DRAGOMIRNEI a organizat o zi specială pe 21 Septembrie 2012 -Ziua Internațională a ONU pentru Pace.

          Pe 21 Septembrie 2012,  ȘCOALA GIMNAZIALĂ MITOCU DRAGOMIRNEI a plantat copaci alături de alte școli din întreaga lume. Primii copaci au fost  plantați la amiază în Oceania, apoi pe celelalte continente: Asia, Europa și Africa, iar lanțul de copaci va ajunge în cele din urmă și în cele două Americi. Iar toate acestea au avut loc într-o singură zi!

       

   
Acest eveniment a dobândit din ce în ce mai mult succes an de an.

 De exemplu, anul trecut, peste 5000 de școli din 132 de state de pe glob au plantat 600 000 de copaci în cursul acestei zile. Iar anul acesta evenimentul va avea o amploare și mai mare.

          Plantarea de copaci este importantă pentru noi toți. Mai întâi, pentru că ne amintește de natură și de importanța protejării ei. În alt doilea rând, a fost  aleasă acestă zi a Păcii Mondiale pentru a marca pacea și continuitatea vietii. Cu activitatea noastră de plantare din această zi vom contribui și vom ajuta Organizația Natiunilor Unite să atingă cele opt obiective globale de dezvoltare ale mileniului. De aceea, invitam pe această cale presa și media locală să ne ajute în demersul nostru din 21 Septembrie 2012 și să facă public importanța evenimentului la care școala noastră ia parte.

          Plant a tree for Peace 2012 - este o campanie organizată de Learning about Forests - LEAF și ENO-Environment Online, o școală globală virtuală pentru creșterea responsabilității față de mediu și dezvoltarea sustenabilă.

Școlile din întreaga lume abordează aceleași subiecte cu privire la mediul

înconjurător și împărtășesc rezultatele activității de învățare în comunitățile din care provin și lumii întregii pe internet.

          Activitatea a fost coordonată de profesorul pentru învățământ primar Ștefură Anna și prof. Vasilescu  Didina.  La plantarea copacilor au participat: elevii claselor I B, a VIII-a C, precum și elevii clasei a III-a B împreună cu prof. Zenoveiov Ana Marina, elevii clasei a V-a B alături de prof. Croitoru Carmen  și prof. Turcu Narcisa. Au salutat această activitate si părinții elevilor care au ajutat la activitatea de plantare dar si d-na director prof. Corbu Domșa Daniela Lăcrămioara care i-a felicitat pe elevi pentru inițiativă. Cei 50 de elevi participanți au plantat un număr de 25 de copaci  în grădina școlii.

Profesor pentru învățământ primar Ștefură Anna

Alfabetul pădurii

A – aer, arici, alun, apă, arţar, arbori.

B – bufniţă, broască, brad, bondar, brotăcel, buburuză, bursuc, buturugă, baltă, branduşă, băţ.

C – crengi uscate, ciocănitoare, căldură, cărare, căprioară, cuiburi, cireş sălbatic, carpen, ciuperci, cariul tipografic, conuri, corn, cerb, cuc, călin, ciută, ciuboţica cucului, cinteză.

D – drum, dihor, desiş, deal, dumbravă.

E – ecou.

F – furnică, fluture, fag, frunze uscate, flori, frig, fragi, ferigă, frasin, fulger, furtună, frunziş.

G – ger, gheaţă, groapă, ghinde, ghiocel, gaiţă, grâuşor, gorun.

H – hribi, hamei.

I – iepure, iarbă, insecte, izvor.

J – jir, jder, jugastru.

L – leurdă, lumină, lemne uscate, lut, licheni, lup, luminiş, luna.

M – melc, muguri, mesteacăn, molid, muşchi, mierlă, mure, mătrăgună, mistreţ, muşuroi.

N – nori, ninsoare, noroi, nuia.

O – omidă, ouă de păsări, oxigen.

P – pin, pietre, pământ, ploaie, pârâu, praf, promoroacă, piţigoi, paltin, păducel, păianjeni, pupăză, poiană.

R – răcoare, rădaşcă, răşină, ramuri, râme, rădăcini.

S – stejar, sol, soare, şerpi, şopârle, şoarece de pădure, sturz, soc, sunete.

T – tei, trăsnet, tunet, tufiş.

U – umbră, urme, urs, umezeală, urzici, ulm.

V – veveriţă, vulpe, vânt, vale, viespe, viermi, vrabie, viorele.

Z – zăpadă, zadă, zmeură, zumzet.

 

Elevii Avasiloaie Cătălin, Caziuc Roxana, Condorovici Irina, Ermolae Anişoara, Girigan Iolanda, Giurcă Daniela, Haliţchi Anamaria, Saghin Andreea din clasa a VIII-a B au avut interesanta idee de a realiza în cadrul activităţilor de ecologie un “Alfabet al pădurii”.

O zi plină de bucurii

Intr-o caldă şi însorită zi de primăvară, la sfârşit de aprilie, împreună cu d-na profesoară de biologie şi cu colegii de clasă am hotărât să pornim într-o drumeţie prin pădure. 

In drum spre pădure am observat mulţi fluturi de diferite culori zburând veseli, bucurându-se de soare.

           Pădurea ne-a încântat de la primii paşi prin mirosul proaspăt, parfumat şi miile de flori care erau răspândite peste tot. Am văzut floarea paştelui cu flori albe (Anemone nemorosa), grâuşorul (Ficaria verna) cu petale galbene ce par raze de soare, ale cărui frunze sunt bune pentru salată, plămânărica (Pulmonaria officinalis), o plantă medicinală cu florile roşiatice folosită în bolile de plămâni, saschiul numit şi brebenoc (Vinca minor) cu frumoase flori albastre, toporaşi parfumaţi (Viola odorata), muma pădurii (Lathraea squamaria) o plantă parazită cu flori roz care miros a ridiche, colţişor (Dentaria bulbifera) şi multe altele.

Toate aceste frumuseţi sunt dovada iubirii lui Dumnezeu care a creat totul pentru noi oamenii.

Printre plante am văzut melci, păianjeni, broscuţe, gândăcei. Cântecul păsărelelor nu lipsea din această atmosferă de pace. Piţigoi, cinteze, mierle ne bucurau cu cântecele lor vesele.

Vântul adia uşor iar petalele florilor de cireş zburau prin aer ca nişte fulgi de zăpadă parfumaţi.

Am fost la bursucărie unde am observat vizuinile şi urmele proaspete lăsate de bursuci pe pământul umed.

Am găsit câţiva copaci tăiaţi de curând şi am aflat ce vârstă aveau, numărandu-le inelele anuale de creştere.

Am cules flori.

Ieşind din pădure, am trecut şi pe la iazurile din apropiere unde am găsit un rac. Prin iarbă erau multe şopârle mari şi mici.

Am făcut fotografii.

In acele câteva ore petrecute în pădure am văzut şi am aflat multe lucruri noi, interesante. A fost o zi plină de bucurii ce am vrea să se repete.

Romaş Cristina, Samoilă Elisa - clasa a VIII-a.

O zi de toamnă în pădure

O zi însorită reprezintă o invitaţie la drum pentru micii iubitori de natură.
Dimineaţa totul era alb, cristalele brumei străluceau diafan pe firele de iarbă, pe frunzele căzute, pe ramurile copacilor.
Fotografiile au fost făcute de Rodinciuc Cătălina, Franciuc Cecilia, Enoiu Rebeca şi Asofronie Lidia din clasa a VI-a A.
La amiază pornim spre pădure. Pădurea este liniştită, doar un piţigoi albastru ciripeşte scurt de pe o creangă înainte de a-şi lua zborul.
Ne-am propus să descoperim unde se adăpostesc vieţuitoarele pădurii. Nu e chiar aşa uşor să aflăm. Am găsit câteva adăposturi, un cuib, o vizuină dar nu e nimeni acasă.
Sub covorul de frunze am mai găsit un melc limax şi un miriapod care dormeau adânc. Muşchii de pe copaci şi crăpăturile din scoarţă reprezintă şi ele adăposturi pentru insecte sau păianjeni.
Apa unui pârâiaş de la marginea pădurii era îngheţată. Locuitorii lui dorm sub acoperişul de gheaţă.
Băieţii au construit un adăpost, o colibă din crengile uscate găsite prin pădure, iar fetele au aranjat o "masă festivă" la o buturugă acoperită cu muşchi de pământ.
La ieşirea din pădure copii au găsit un păpuriş şi n-au rezistat tentaţiei de a se bucura de jocul cu fulgii argintii de papură învălmăşindu-se ca o prevestire a zăpezii ce trebuie să vină.

Pădurea la asfinţit. Fotografii realizate de Bilauca Bogdan, clasa a X-a.

Cum ne orientăm în pădure?

Pentru mine fiecare excursie în pădure împreună cu d-na profesoară de biologie şi cu colegii mei este o experienţă de neuitat. De această dată tema pe care am discutat-o a fost despre orientarea în pădure, pentru că unii copii mereu întreabă: oare nu ne vom rătăci? De obicei nu ne punem problema orientării pentru că este cineva care cunoaşte pădurea. Acum am aflat că nu este greu să te orientezi în pădure.

Dar ce înseamnă orientare? Înseamnă că atunci când eşti într-un loc necunoscut să găseşti nişte repere care să-ţi indice punctele cardinale după care să poţi afla drumul până la locul de sosire.


Desigur, cel mai simplu e cu busola, toţi ştim acest lucru. Ea este un instrument sigur, cu condiţia să nu fie ţinută prea aproape de obiecte metalice atunci când privim acul magnetic. Dar ne putem descurca şi fără busolă, spiritul de observaţie ne este de mare folos, folosindu-ne de diferite repere din natură. În pădure am găsit multe moduri de a ne orienta.

Oricine ştie că putem afla punctele cardinale după poziţia soarelui. Dimineaţa şi la asfinţitul soarelui este cel mai simplu. Dacă avem în stânga răsăritul şi în dreapta apusul, înseamnă că stăm cu spatele la nord şi cu faţa spre sud.



Dacă suntem în miezul zilei, este suficient să înfigem un ţăruş în pământ şi să aşteptăm cam 15 minute pentru a vedea în ce direcţie se deplasează umbra (de la est la vest). O perpendiculară pe linia ce uneşte cele două puncte ne va indica nordul (în direcţia opusă soarelui) şi sudul.




Pădurea are avantajul că, într-o zi însorită, fiecare copac luminat de soare sau doar umbra lui poate fi un reper privind punctele cardinale.


Ne putem orienta şi cu ajutorul plantelor şi animalelor, dezavantajul este că orientarea este mai puţin precisă.










Dacă găsim copaci tăiaţi, vom observa pe ciotul rămas în pământ inelele anuale de creştere. Acestea nu sunt egale în grosime ci mai înguste înspre nord şi mai late înspre sud.












Muşchii de pe copaci şi stânci cresc în direcţia mai umbrită şi mai umedă dar nu indică totdeauna nordul.
















Muşuroaiele de furnici nu sunt simetrice, au o pantă mai abruptă spre nord şi alta mai lină spre sud, primind astfel mai multă lumină şi căldură.




De ce învăţăm să ne orientăm în natură? Pentru că este o oportunitate de a exersa inteligenţa vizual-spaţială. Unii psihologi spun că inteligenţa vizuală este capacitatea de a vedea lucrurile clar şi de a învăţa din ceea ce vezi. Ea este în legătură cu capacitatea de a te orienta în spaţiu, de a recunoaşte elementele spaţiului şi relaţiile dintre ele, adică inteligenţa spaţială. Unele meserii cum ar fi cea de geograf, proiectant, inginer, arhitect, pictor, designer, pilot de avion, chirurg depind de o bună dezvoltare a inteligenţei vizuale şi spaţiale.

A fost frumos şi am avut ce învăţa din această activitate în natură.

Sfichi Particia, clasa a VII-a şi Girigan Iolanda, clasa a VIII-a.

Prietenul meu copacul

Această activitate ar putea fi de sine stătătoare dar noi am cuprins-o printre celelalte activităţi legate de pădure deoarece şi anul acesta ne-am înscris în programul LeAF (Să învăţăm despre pădure).
Scopul pe care ni l-am propus se referă la identificarea arborilor prin observarea părţilor lor componente.
Ne-am ales o zonă de cercetare, am identificat arborii prin observare, folosindu-ne de atlase botanice, am completat fişe de observaţie şi am realizat desene şi fotografii care să reprezinte dovada activităţii noastre. Interesantă ni s-a parut ideea de a adresa o "scrisoare" copacului pe care fiecare şi l-a ales ca prieten.
Activitatea a fost desfăşurată cu mai multe grupe de copii atât în pădure cât şi în parcul localităţii.
Pentru final li s-a propus elevilor un concurs cu întrebări despre modul de recunoaştere al arborilor din pădure.
Evaluarea s-a facut prin aprecierea activităţii fiecărei echipe: acurateţe, colaborare, disciplină.
Fotografiile din parc au fost realizate de Bardan Petru, Polocoşer Radu şi Roşca Lucian, clasa a VII-a, iar cele din pădure de Ailincăi Sabina, clasa a VIII-a.