Daniş Vasile - clasa a VI-a B
Este vară. Eu m-am dus lângă un măr, la umbră în grădină, să citesc câteva din poeziile lui Mihai Eminescu. Deodată a căzut o păsărică din copac. M-am uitat cu atenţie şi mi-am dat seama că era un pui de pasăre care nu putea zbura. Eu i-am făcut o căsuţă din lemne şi i-am dat apă şi mâncare. Aşa a trecut cam o săptămână. Păsărica s-a făcut bine şi de atunci zboară şi vara îşi face un cuib în copacul acela.
Şfabu Andreea - clasa a VI-a B
- Şi acum, ce să facem cu ea? Nu o putem lăsa aici, spuse Ligia speriată.
- De ce nu? Doar aici nu o poate mânca pisica, am spus eu nepăsătoare.
- Da, dar oricum va muri de foame, de sete sau de durere. Şi nici măcar nu poate zbura. Nu e mai bine să o îngrijim noi? Şi aşa vom face o faptă bună!
- Ai dreptate, hai să facem cum zici tu! Şi am încercat să o îngrijim cum am ştiut mai bine. Mai întâi am luat nişte pâine şi am fărâmiţat-o mărunt, i-am dat să mănânce, iar într-un dop mai mare i-am pus apă ca să bea.
- Bine, de mâncare i-am dat, dar acum ce facem cu aripa ei?
- Nu ştiu, hai să-l chemăm pe tata, poate ne ajută el.
- Bine.
În timp ce noi ne-am dus să-l chemăm pe tatăl Ligiei, rândunica a zburat.
Pentiuc Silvia - clasa a VI-a B