Prezentare - Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava

Mitocu Dragomirnei este o comună în judeţul Suceava, situată la 8 km nord de municipiul Suceava. Are o populaţie de 3.998 de locuitori şi este compusă din 4 sate:
Mitocu Dragomirnei (harta), Mitocaş, Dragomirna, Lipoveni.

În satul Dragomirna, se află Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca în 1609. Este cea mai înaltă mănăstire din Bucovina, cu o înălţime maximă de 42 de metri.

De asemenea, la o distanţă de circa 3 kilometri prin pădure, se află Schitul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Dragomirna.

Rezervaţia de fag de la Dragomirna (Făgetul Dragomirna)

Zona colinară şi de dealuri din cuprinsul judeţului Suceava oferă condiţii optime pentru dezvoltarea unor păduri întinse de foioase cuprinzând numeroase specii lemnoase: fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus), stejar (Quercus robur), cireş (Cerasus avium). Arboretele cu vârste înaintate, cu diametre şi înălţimi deosebite sunt foarte rare şi, de aceea, sunt protejate integral. Pentru acest motiv, Consiliul Judeţean de Ocrotire a Naturii, cu sprijinul direct al Inspectoratului Silvic Judeţean Suceava (ing. Florică Tache, inspector şef şi dr. Ing. Petru Brega, inspector şef adjunct) a luat hotărârea de a supune ocrotirii unele formaţii forestiere tipice, creând noi rezervaţii naturale, legalizate prin deciziile Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Suceava din anii 1971 şi 1973.
Un loc important îl ocupă arboretul de fag de la Dragomirna, cu o suprafaţă de 134,8 ha, aflat pe teritoriul comunei Mitocu Dragomirnei. Actualmente se află în administrarea Ocolului Silvic Pătrăuţi şi face parte din trupul de pădure Chilia, aflându-se la altitudinea de 380-450 m. Arboretul din rezervaţie are o provenienţă naturală în proporţie de 97%, regenerarea lui realizându-se prin seminţişul natural instalat ca urmare a unor tratamente silvice din trecut. Între anii 1875-1880 a avut loc cea mai importantă intervenţie silvică, cu ocazia căreia s-au plantat puieţi de răşinoase (molid Picea abies, larice/zadă - Larix decidua şi pin silvestru - Pinus sylvestris). În jurul anului 1890, s-a plantat un hectar cu stejar şi paltin, iar în anul 1962 s-au făcut unele completări cu frasin şi paltin. Marea majoritate a arborilor au vârste cuprinse între 110-130 ani.
Diametrele unor arbori sunt în medie de 53,3 cm la fag, 62,7 cm la molid şi 56,3 la larice iar înălţimile sunt între 35,3 m la fag şi 39,9 m la larice.

Petru Brega, în studiul monografic „Făgetumul Dragomirna”, apărut în vol.V din „Studii şi comunicări de ocrotire a naturii”, distinge patru tipuri de pădure: făget de deal cu floră de mull, având consistenţă plină (0,8-1,0 acoperire), făget cu rogoz (Carex pilosa) cu o acoperire de 80-90%, şleau de deal cu gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu floră de mull şi amestecul de anin negru (Alnus glutinosa) cu frasin (Fraxinus excelsior) şi alte foioase cu o consistenţă mijlocie.
Fauna este destul de bine reprezentată prin cerb carpatin (Cervus elaphus), cerb lopătar(Dama dama), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ(Sus scrofa), vulpe(Vulpes vulpes), lup(Canis lupus), pisica sălbatică(Felis silvestris), iepure(Lepus europeus), jder(Martes martes), etc. Iar dintre păsări se găsesc fazan(Phasianus cochicus), sitar(Scolopax rusticola), buhă/bufniţă(Bubo bubo), uliu şorecar(Buteo buteo), cioară (Corvus sp.), gaiţă(Garrulus glandarius), ş.a.
Deşi recent constituită, rezervaţia este des vizitată şi studiată de numeroşi specialişti din ţară şi din străinătate. În anul 1978 a fost vizitată de o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar în septembrie 1979 a constituit unul din obiectivele programului reuniunii ştiinţifice a Uniunii Internaţionale a Organizaţiilor de Cercetări Forestiere (IUFRO).
La această rezervaţie se poate ajunge uşor pe două trasee. Primul traseu, pe drumul asfaltat Suceava-Iţcani-Mitocu Dragomirnei-Mănăstirea Dragomirna; de aici drumul este de pădure, neasfaltat, cunoscut sub numele „Trei meri” şi se continuă pe o distanţă de 1,8 km până la rezervaţie. Al doilea traseu, pe drumul naţional Suceava-Siret, până la ramificaţia spre comuna Pătrăuţi; de aici, pe drumul comunal asfaltat care trece prin această comună, se ajunge la cantonul silvic „Crujana” de unde, pe drumul forestier spre Dragomirna, se ajunge în rezervaţie. (detalii despre rezervatie)
Înainte de a vizita rezervaţia, ne putem opri la Mănăstirea Dragomirna, veche ctitorie a Mitropolitului Anastasie Crimca, ridicată la începutul secolului al XVII-lea (1605-1607), interesantă pentru zidurile sale exterioare, turla bisericii din curte, sculptată în piatră şi muzeul care adăposteşte frumoase miniaturi originale din timpul lui Anastasie Crimca.

Cine sunt şi ce fac RANGERII JUNIORI

Cine sunt RANGERII ? Rangerii sunt persoanele care se ocupă, în principal, de asigurarea conservării şi protejării patrimoniului natural, cultural şi istoric situat în ariile protejate. Prin calitatea de RANGER se înţelege persoana nominalizată în stadiul actual, în România, ca gardian ecologic, custode sau agent de teren şi care îndeplineşte servicii asociate cu munca de ranger.

Ce este o arie protejată?

Este o zonă delimitată în scopul ocrotirii (conservării) unor plante, animale rare sau păsări, a unor peisaje deosebite sau a unor formaţiuni geomorfologice (stânci, chei).
Cum se clasifică ariile protejate?
• Parcuri naţionale sau naturale
• Rezervaţii ştiinţifice sau naturale
• Monumente ale naturii
• Rezervaţii ale Biosferei (Delta Dunării)
• Zone umede de importanţă internaţională (pentru păsări)
• Sit-uri Natura 2000

Cum se clasifică Sit-urile Natura 2000?

1. SPA- situri de protecţie avifaunistică - sau pe scurt, situri pentru protecţia păsărilor în special
2. SCI- situri de importanţă comunitară, sau situri pentru protecţia unor habitate, sau plante şi animale deosebite, cu excepţia păsărilor (detalii)

Ce activităţi desfăşoară un RANGER ? • Culege informaţii referitoare la speciile de plante şi animale şi raportează dacă a observat probleme în acest sens; • Patrulează pe teritoriul încredinţat din aria protejată şi au grijă ca vizitatorii, să nu provoace stricăciuni, mizerie, să nu distrugă plantele rare sau să rănească animalele care se găsesc acolo; • Realizează intervenţii şi amenajări necesare pentru activităţile de turism în aria respectivă; • Îndrumă turiştii pe trasee în funcţie de dificultatea traseului şi îi supraveghează dacă este necesar; • Colaborează cu localnicii din zonă, cu cercetători, cu Salvamont şi Salvaspeo, operatori turistici atunci când aceştia desfăşoară activităţi în aria protejată; • El răspunde de aplicarea legilor şi a regulamentelor în ariile protejate, de asigurarea securităţii turiştilor.

Ce face un RANGER JUNIOR ?  învaţă despre aria lui protejată : - unde se află, ce specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere se află şi unde „locuiesc”; - cum să determine anumite specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere; le studiază comportamentul; - monitorizează speciile existente în aria protejată pentru ca în final să ajute custozii la conservarea ariei protejate.  participă la educarea turiştilor în spiritul protecţiei mediului prin îndrumarea acestora pe potecile marcate, oferă informaţii despre specii de plante şi animale deosebite, despre obiceiurile şi tradiţiile din localitatea în care trăiesc, îi atenţionează să nu arunce deşeurile;  participă la informarea oamenilor din localitatea în care trăiesc şi vecinătatea acesteia despre aria protejată, prin organizarea de expoziţii foto, desene, pictură, sculptură;  participă împreună cu custodele ariei protejate la marcarea traseelor turistice, indicatoarelor, etc; la amenajarea locurilor de popas şi campare;  participă la campanii de curăţare/ igienizare a ariei protejate prin strângerea deşeurilor;

Cum se comportă un RANGER JUNIOR ?

• Admiră plantele, le fotografiază, le studiază dar nu le rupe şi nu le adună; mai mult, atenţionează pe toţi cei care nu fac întocmai;
• Nu strigă, chiar dacă este în pădure astfel încât să nu deranjeze animalele;
• studiază insectele dar nu le face rău, nu le colecţionează în insectare;
• Respectă liniştea naturii şi pe ceilalţi vizitatori
• Campează numai în locuri amenajate special
• Îşi transportă gunoiul în afara ariei protejate
• Nu aprinde focul în pădure sau în interiorul ariei protejate decât dacă există vatră de foc special amenajată
• Poartă cu mândrie uniforma de ranger (curată)
• Dacă ranger-ul junior observă persoane care nu respectă cele de mai sus, va informa imediat îndrumătorul rangerilor (profesorul), care va anunţa poliţia sau custodele, după caz.