Barza neagră din pădurea Dragomirnei

În pădurea de la Dragomirna, în zona Schitului Sf. Apostoli Petru şi Pavel, într-un stejar bătrân îşi are cuibul una dintre cele mai rare păsări din zona noastră: barza neagră (Ciconia nigra).

În fiecare an, ea revine la cuibul ei unde îşi creşte numeroase generaţii de pui. Prin a doua jumătate a lunii mai, deja pot fi văzuţi puii ei proaspat eclozaţi.

Aceştia sunt acoperiţi de un puf alb şi în general sunt în număr de trei. La vederea unui “intrus” cum ar fi oamenii sau animalele care trec prin apropiere, ei se pitesc în cuib, iar mama lor stă la marginea cuibului ca un gardian care nu-şi ia deloc ochii de pe “intrus”.Odată cu trecerea timpului, micii puiuţi se maturizează. Pe la jumătatea lunii iulie, aceştia încă nu se descurcă bine cu zborul printre copaci, aşa că dacă cineva sau ceva se apropie de cuib, mama lor zboară, iar ei rămân ca nişte păzitori ai cuibului, care aşezaţi unul lângă altul la marginea cuibului, nu te scapă din ochi.

În acest stadiu al dezvoltării, puii au penajul complet, sunt puţin mai mici decât barza adultă şi au ciocul portocaliu, faţă de barza adultă care îl are roşu închis.

Deja pe la începutul lunii august maturizarea lor este completă, iar odată ce zăresc pe cineva, părăsesc cuibul la fel ca barza adultă.

Odată cu venirea toamnei, la fel ca barza albă (Ciconia ciconia), şi barza neagră migrează spre zone mai calde (Africa), împreună cu familia ei, urmând să revină anul următor singură pentru a creşte o altă generaţie de pui.

Text şi fotografii: Ailincăi Alexandru şi Ailincăi Sabina

Alte păsări din pădurile noastre:

• Botgrosul
• Ghionoaia sură